Wednesday, February 4, 2009

Vis Vs. Obiectiv

Primul lucru care il inveti la cursul de management sau marketing sau project management e fixarea obiectivului. Si se aduc dupa aia desigur multiple motivatii despre cat de important e sa ai un obiectiv fixat, sa stii unde vrei sa ajungi pentru ca apoi prin masurarea gap-ului intre unde esti si unde sa ajungi sa te apuci si sa iti construiesti strategii si instrumente pentru a ajunge sa iti indeplinesti obiectivul.

Asa ca la serviciu desigur avem proiecte pictate frumos in Microsoft Project sau alte software-uri, extragem rapoarte pe taskuri, trak-uim progresul, calculam si estimam resurse, ne facem to do list-uri si le atingem cu mare si rasunator succes.

Ma gandesc acum ce se intampla acasa, in viata de dincolo de serviciu, ce se intampla cu viata personala. Cum ne trasam si trak-uim obiectivele? Nu le dam o forma profesionista, dar le avem undeva in subconstient? Mi-e greu sa cred ca toate corporatistele costumare de success is niste total inconstiente acasa, lipsite de orice initiativa, algoritm in a-si conduce viata spre un obiectiv oarecare.

Asa ca mai mult sau mai putin constient fiecare are un fel de obiectiv, scop, vis. Multi nu fac mare lucru pentru a-l obtine si asteapta sa vina singur. Pe peronul stang:)

Adica bun. Adormim noaptea, ne trezim dimineata si mergem la servici, venim, mancam, iesim sau nu la un film, facem dragoste, bem un vin, ne indragostim (trebuia sa il pun mai inainte:))), ne-om casatori, facem copii..Dar deci...care e obiectivul, ca nu am inteles...Sau e vorba despre mai multe obiective intermediare din care e formata existenta noastra pe pamant? Mai degraba decat unul general: "Obiectivul meu e sa fiu fericit..si imi construiesc tot felu de strategii pentru asta (sex, drogs and rock&roll:))))"

Asa ca bineinteles acu vine intrebarea: Da al tau care e? (obiectivul). Mai...chiar nu pot formula un obiectiv. Sunt mai degraba pe ideea ca "ce mult mi-ar place sa..", "visez sa" "mi-as dori". Asa ca sa va zic la ce visez: Da shhhhttt e secret:)

Visez sa am gradina mea zoologica. Sa aiba toate animalutele posibile: hipo si foci, girafe si elefantei, iepurasi, caluti, hairy caws o gramada, acvariu imens cu balene si delfini, ursuleti mici si mari si toaaate animalutele posibile. Familii intregi de animalute cu pui mici, care sa traiasca pe spatii intinse. M-am gandit deja si pe cine sa angajez la gradina la mine (io o sa fiu Managing Director). Pe Bodgan il pun sef ingrijitor la animalute iar pe Ana Maria responsabila cu finantele. In weekend vreau sa fie plin zoo-ul meu de familii cu copiii care mai de care mai zbenguitori veniti sa vada animalele si sa se joace. Sa fie o veselie generala, un miros discret de vata de zahar si mult soare.

Io sa locuiesc undeva in apropiere, in mijloculul unei imensitati de verde (deci tre sa fie in Scotland), sa am o casa mica, doar cu un etaj, cu multe flori in jurul ei, sa am o ferma de cai de care am am grija personal, sa calaresc o gramada. Langa casa, sa fie marea, desigur. Nu cu plaja amenajata si as wild as possible. Nur sa se zbenguie cu Baron toata ziua si sa alerge prin iarba. Nur sa faca o gramada de pui albi si matasosi ca ea si sa ii crestem pe toti absolut. Sa aiba camera ei in casa, cu intrare mica, separata dintr-o parte a casei. In spatele casei sa vina iepurasi din cand in cand iar eu sa le ascund morovi prin tufe ca sa ne imprietenim.

Sa am o gramaaaaaada de prieteni. Ma rog, amici, cunostinte. Sa facem picnicuri in gradina din spatele casei, sau sa mergem la mountain biking prin imprejurimi. Sa am o magnolie care sa ma trezeasca dimineata cu mirosul ei puternic, o pereche de scarciobe legate de niste copaci vanjosi, sa am un L200 cu care sa merg la zoo-ul meu desigur si sa ii aduc si pe parintii mei sa locuiasca aproape, intr-o casuta la fel de mica, dar cocheta.


Ditamai obiectivul. Zic obiectiv pentru ca am inceput sa constientizez ca a trecut de la faza de vis...un pic mai incoace, mai aproape. Am inceput sa ma gandesc cum sa il fac realitate mai repede. E mai mult decat un vis pentru ca deja am inceput sa construiesc strategii pentru cum ar fi sa mi-l indeplinesc.


Voi ce obiective/vise aveti?

3 comments:

Anonymous said...

Uite ceva ce o sa ti sa para straniu si pentru care voi fi mai mult ca sigur judecat, dar imi asum ceea ce voi zice.
Eu sunt o persoana care nu isi impune obiective, care nu viseaza. Poate parea trist, dar nu e deloc, fiindca eu vad altfel lucrurile. Le vad din punctul unei persoane mereu pregatita sa se adapteze. Care mai demult si-a facut vise, niciodata nu si le-a indeplinit, alegand insa alte cai prin care a iesit insa cu mult mai bine.
Am avut o prietena in facultate despre care credeam ca e viata mea si o visam mereu alaturi de tine. Insa a intervenit surpriza si azi e altcineva langa mine. Cu mult mult superioara, care ma face fericit. Si abia acum inteleg ce inseamna sa traiesc cu adevarat langa cineva.
Nu m-a atras niciodata o cariera in vanzari. Si exact asta e domeniul in care ma regasesc acum. Si cat de mult ma bucur ca activez in el, cat de multe am invatat...
Imi amintesc ca am plecat candva intr-o calatorie spre cineva si am avut un super accident pe drum. Poate a fost un semn..
Am vrut sa ma apuc sa investesc in carti.Sume importante. Dar ceva m-a oprit. Iar acum, de 2 luni, sunt abonat la ziarul Adevarul, care in fiecare joi pune in vanzare, la un pret de 10 lei, invelite in piele, carti una si una: Papillon, Shogun, A. Karenina..etc
Am invatat in ultimii an ca e mai bine sa te lasi purtat de val, dar sa arati atunci cand trebuie ca esti un nvingator. sa alegi ceea ce trebuie , atunci cand trebuie, sa maximizezi "profitul" din tot.
Obosisem sa imi doresc ceva si apoi sa obtn altceva mai bun. Mi-a parut un timp pierdut investit in ceva ce oricum nu primeam.
Si niciodata nu privesc inapoi, ci doar in prezent.
Pentru mine exista doar tactici.Pe termen scurt.

Nu pricep ce am zilele astea cu stilul asta narator si nici ce ma face sa ma deschid.
Si sa nu uit. L200 e o alegere foarte buna. Atat pt oras cat si pt offroad(am urcat niste pante cu el....)
C.

Anonymous said...

Eu zic ca ai un vis foarte frumos!
Sa tii si cu dintii de el si iti urez sa ai sanatate sa-l faci sa se indeplineasca...Sa ma chemi si pe mine la inaugurare...
Al tau,
Florica din Codru. Normal.
Eu vin cu Ursu de O. Neaparat trebuie sa-l inchidem intr-o cusca.

Anonymous said...

Mai, nu mai semnati cu Florica din Codru, ca ma enervati. Am sa ma razbun... (unii stiu ce inseamna...).

FLORICA DIN CODRU.